Conform raportului ”Avertisment timpuriu în baza analizei țintelor de reciclare din 2025 a deșeurilor municipale și a deșeurilor de ambalaje” realizat de Agenția Europeană de Mediu (EEA) în iunie 2022, România riscă să nu atingă obiectivele de reciclare setate pentru 2025, atât în cazul deșeurilor municipale solide care este de 55%, cât și în cazul deșeurilor de ambalaje care este de 65%.
În prezent, datele disponibile atestă că România are o rată de reciclare de 13.7% a deșeurilor municipale, cu 41.3% mai puțin decât ținta stabilită pentru anul 2025 și o rată de reciclare de 57.9% a deșeurilor de ambalaje, cu 7.1% mai puțin decât ținta stabilită pentru 2025.
De asemenea, România riscă să nu atingă ținta impusă pentru 2035, aceea de a reduce cantitatea de deșeuri municipale depozitată la groapa de gunoi la 10% sau mai puțin din cantitatea totală de deșeuri municipale generată. În 2020, rata de depozitare la groapa de gunoi era de 74.3%, ceea ce înseamnă că până în 2035 trebuie să deviem de la groapa de gunoi minim 64.3% dintre deșeurile municipale și nu este foarte clar dacă, în prezent, rata de depozitare este în scădere.
În plus, ratele de reciclare prezentate în raport se bazează pe modalitățile de calcul reglementate de Decizia 2005/270/CE, înainte de a fi modificate de Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/665 a Comisiei care impune noi modalități de calcul, ce trebuie folosite începând cu anul de referință 2020. Principala diferență dintre noile modalități de calcul și vechile reguli de calcul ale ratelor de reciclare, constă în acea cantitate de deșeuri de ambalaje care este respinsă din instalațiile de reciclare și nu poate fi inclusă în raportarea cantităților de deșeuri de ambalaje ca fiind reciclate.
Chiar dacă, per total, rata de reciclare pentru deșeurile de ambalaje a crescut cu 3.1% în ultimii 5 ani, iar cea a deșeurilor municipale cu 0.3%, aplicarea noilor modalități de calcul pentru datele existente scad cu 5% ratele de reciclare raportate, rezultând o rată de reciclare de 8.7% pentru deșeurile municipale solide, cu 46.3% sub țintă și o rată de reciclare de 51.2% pentru deșeurile de ambalaje, cu 13.8% sub țintă.
Singurele ținte pe care ”aparent” le depășim conform raportului de avertizare EEA, ținând cont de datele raportate în 2018, după ce au fost aplicate noile reguli de calcul, sunt țintele de reciclare pentru deșeurile de ambalaj din hârtie și carton, unde rata de reciclare este de 80.0%, cu 5.0% peste țintă și deșeurile din lemn, unde rata de reciclare este de 25.3%, iar ținta este de 25%.
Din păcate, nu este suficient, concluzia principală a raportului este că România se află în pericol de a nu atinge țintele în perioadele date. În prezent, cu mai puțin de doi ani rămași până la prima țintă, este foarte clar că, pentru atingerea obiectivelor, următoarea perioadă este vitală, iar deșeurile trebuie altfel gestionate pentru a crește drastic ratele de reciclare.
De aceea, Asociația OIREP Ambalaje, prin intermediul membrilor săi – CCAT Responsabilitate de Mediu, Clean Recycle, Ecologic 3R Ambalaje, Eco Smart Union, Eco-Rom Ambalaje, Eco Synergy, Financiar Recycling, GreenPoint Management, Green Resources Management și Partslife Packaging Disposal Service Romania – organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), a înaintat către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor o propunere pentru instituirea în România a unui mecanism de tipul ”clearing house”, care să coordoneze întreaga relație cu autoritatea publică locală, care este responsabilă să asigure colectarea separată a hârtiei, metalului, plasticului și sticlei din deșeurile municipale pentru a atinge obiectivul de reciclare.
Instituirea unui astfel de mecanism și reglementarea lui ar aduce trei beneficii majore, care vor contribui la creșterea ratelor de reciclare: acoperirea națională a finanțării – întreaga activitate de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje care provin din deșeurile municipale să fie finanțată de către OIREP-uri, creșterea cantităților care ajung la reciclare cu sprijinul Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), primăriilor și a operatorilor serviciilor de salubrizare, eficiența economică – acest mecanism ar asigura transparentizarea și eficientizarea gestionării deșeurilor de ambalaje în fluxul municipal, cât și costurile de gestionare și veniturile obținute din valorificarea materială a deșeurilor de ambalaje.
Un astfel de mecanism ar aduce împreună resursele tuturor organizațiilor, instituțiilor și autorităților competente pentru colectarea, reciclarea sau valorificarea deșeurilor pentru a face pași înainte către țintele ce ne așteaptă în 2025 și 2035, iar o astfel de colaborare cu siguranța va duce la devierea de la groapa de gunoi a unor cantități semnificative de deșeuri de ambalaje.