Clubantreprenor.ro organizează
Forumul de management și reciclare a deșeurilor
21 octombrie 2021
Sala Panoramic, etajul 5, Hotel Marshal Garden
Calea Dorobanților, Nr. 50B, Sector 1, București
Prezentare
Prin Pachetul economia circulară aprobat de Comisia Europeană în 2018, România, ca oricare alt stat membru, are ca obiectiv de reducere a depozitării pentru anul 2030 până un procent de 10% din totalul deșeurilor generate. În acest moment în România se depozitează peste 70% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate.
La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Executivul a aprobat recent două acte normative în domeniul managementului deșeurilor. Cele două Ordonanțe vin cu o serie de restricții și obiective în privința depozitării deșeurilor dintre care, cea mai importantă, se referă la depozitarea la groapa de gunoi a doar 10% din deșeurile municipale generate, obiectiv stabilit pentru anul 2030. Restul de 90% va trebui să ajungă la reciclare și valorificare, conform principiilor economiei circulare. Chiar dacă pare că mai este mult timp până în 2030, efortul autorităților locale dar și al populației trebuie să fie unul susținut. Asta pentru că, politica europeană este clară: cât mai puține deșeuri depozitate la groapă și cât mai multe reciclate și reintroduse în circuitul economic. Actele normative prevăd și registre electronice prin care să poată fi urmărită trasabilitatea fiecărui deșeu pus pe piața din România, dezvoltarea de capacități de colectare, tratare și valorificare, promovarea de ambalaje durabile, responsabilități care revin atât autorităților locale din România dar și producătorilor care pun pe piață produse ambalate.
Totodată, Guvernul va impune peste tot în țară colectarea separată a deșeurilor pe patru fracții: hârtie, plastic, sticlă și deșeu menajer.
În temeiul Directivei-cadru privind deșeurile (2000/60/CE), statele membre au obligația de a recupera și a elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deșeurilor.
Deșeurile trebuie tratate fără a crea riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a cauza neplăceri din cauza zgomotului sau a mirosurilor și fără a afecta în mod negativ peisajul sau zonele de interes special.
România este codașa Europei în ceea ce privește reciclarea deșeurilor. Comisia Europeană a solicitat României să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic un număr de 15 depozite ilegale de deșeuri care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare a României. Deși România are încă “gropi de gunoi” neconforme în diferite stadii de închidere, avem și depozite de deșeuri conforme, care respectă standardele de mediu și beneficiază de tehnologii performante de protecție a mediului, precum depozitele din Bihor sau Covasna.
Românii consideră că introducerea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) la nivel național va determina adoptarea unor obiceiuri mai responsabile în rândul populației în ceea ce privește reciclarea ambalajelor de plastic, sticlă sau metal, conform unui studiu realizat de Alianța Producătorilor de Băuturi, prin intermediul Kantar România. Ca urmare, 9 din 10 români declară că sunt de acord cu implementarea Sistemului Garanție-Returnare pentru că își doresc ca acesta să fie o soluție prin care devin mai conștienți de responsabilitatea pe care fiecare persoană o are pentru protejarea mediului înconjurător și pentru a-l menține curat.
Sistemul Garanție-Returnare reprezintă un sistem în care consumatorul va plăti o garanție de 0,50 lei atunci când va cumpăra o băutură de la un comerciant. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare
organizate de comercianți. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial. Sistemul vizează ambalajele primare de unică folosință: sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1L și 3L.
Teme de discuție:
Noutăți despre Sistemul Garanție-Returnare; Exemple de succes în reciclarea deșeurilor; Cum funcționează sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD); “Plăteşti pentru cât arunci” – de la concept la practică; Cum aplicăm principiile de bază – a reduce, reutiliza, repara și recicla deșeurile; răspunderea extinsă a producătorului; sistemul garanție-returnare; depozitele istorice de deșeuri; Finanțare pentru infrastructura de mediu; Perspectivele colectării și reciclării deșeurilor provenite din echipamente de iluminat uzate; Viitorul economiei circulare în România; Rolul mediului de afaceri în promovarea unei culturi ecologice; Implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă: Implicații pentru politica de mediu a UE; Adoptarea unei abordări fiscale “verzi”, în sectorul energiei și al deșeurilor; Soluții, studii de caz, povești de succes din zona de gestionare a deșeurilor.
Vorbitori:
Reprezentant Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Reprezentant Garda de Mediu
László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României
Julia Leferman, reprezentant al Alianței Producătorilor de Băuturi și Director General, Asociația Berarii României
Alice Nichita, reprezentant al Alianței Producătorilor de Băuturi și Președinte al Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare
Alin Vișan, Președinte, ARAM – Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu
Alina Cobuz, Managing Partner, Cobuz și Asociații – Arbitraje de investiții în energia regenerabilă și despre tehnologiile viitorului
Doinița Mihai, membru, Coaliția pentru Economie Circulară
Roxana Mircea, Managing Partner, REI Finance Advisors
Reprezentant Vrancart
Teia Ciulacu, Președinte, Asociația Viitor Plus
Mihaela Frăsineanu, Director Executiv al Asociației OIREP Ambalaje
Evenimentul va fi hibrid, cu aproximativ 30 de oameni în sală, restul online, pe ZOOM și Facebook.